Femeile care sunt tratate cu medicamente antidepresive riscă să nască copii autişti

Sunt necesare studii aprofundate pentru a stabili o corelaţie
clară, însă medicii susţin că femeilor însărcinate care suferă de
depresie trebuie să li se administreze în continuare
antidepresive.

În cadrul studiului efectuat de Lisa Croen de la Kaiser
Permanente California de Nord au fost analizate dosarele medicale
referitoare la 1.600 de copii, dintre care 298 cu tulburări din
spectrul autismului (TSA). S-a descoperit că femeile care
au fost tratate cu ISRS în primul trimestru al sarcinii au născut
copii cu şanse duble de TSA. Prozac, Zoloft, Paxil şi Celexa sunt
doar câteva medicamente bazate pe inhibitori selectivi ai
recaptării serotoninei.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

Autorii au conchis că ponderea cazurilor de TSA care pot fi
atribuite administrării de antidepresive în timpul sarcinii este
mai mică de 3%, ceea ce înseamnă că expunerea prenatală la ISRS nu
reprezintă un factor major de risc de dezvoltare a unei tulburări
din spectrul autismului.

Rezultatele studiului se pot datora şi hazardului, deoarece doar
20 dintre femeile care au participat la studiu au luat ISRS în
timpul sarcinii şi au avut un copil cu TSA.

Există şi alte explicaţii plauzibile pentru rezultatele
studiului, inclusiv asocierea între depresia în sine şi TSA, precum
şi posibilitatea expunerii la ISRS prin laptele matern.

Deşi oamenii de ştiinţă îndeamnă la precauţie în
interpretarea rezultatelor, aceştia au menţionat că ei consideră
rezultatele atestă o oarecare legătură între ISRS şi autism, dar că
sunt necesare studii suplimentare pentru a reproduce şi a dezvolta
aceste constatări.

Cercetătorii implicaţi şi alţi experţi în autism subliniază
importanţa evaluării necesităţilor unei mame depresive cu raportare
la efectele nocive pe care ISRS le-ar putea avea asupra fătului.
Depresia, susţin aceştia, nu ar trebui ignorată, iar femeile
însărcinate ar face o greşeală dacă ar renunţa datorită studiului
la tratamentul cu antidepresivele de care au nevoie. S-a subliniat
necesitatea discuţiei cu medicul înainte de o decizie de renunţare
la tratament.

„În general, medicii le sfătuiesc pe femeile care
plănuiesc să aibă un copil să evite toate medicamentele care nu
sunt absolut necesare, dar beneficiile ISRS în tratarea depresiei
şi ca alternativă la alte tratamente trebuie evaluate pentru
fiecare pacientă în parte„, susţine Catherine Lord,
director al Centrului pentru Studiul Autismului şi Problemelor de
Comunicare al Universităţii din Michigan – Ann Arbor.

„Depresia majoră este o boală gravă care necesită tratament, iar
dovezile prezentate de acest studiu nu sunt suficiente pentru a
schimba acest lucru, deşi sunt reprezentative statistic”, susţine
Dr. Shlomo Shinnar, profesor de neurologie, pediatrie,
epidemiologie şi sănătate publică la Centrul Medical Montefiore din
New York.

„Furnizorii de servicii medicale ar putea lua în considerare o
etapă de consiliere pentru femeile de vârstă fertilă care ar avea
nevoie de ISRS”, susţine Dr. Susan L. Hyman, profesor asociat la
Spitalul Golisano pentru Copii din cadrul Universităţii Rochester
din New York.

Un alt studiu a evidenţiat faptul că, în cazul gemenilor, mediul
joacă un rol mai important decât genele în dezvoltarea
autismului.

Trei studii efectuate anterior asupra gemenilor au raportat că,
în cazul gemenilor, 90% din cazurile de autism se datorează
moştenirii genetice. Cu toate acestea, în cadrul cercetărilor
dirijate de Dr. Joachim Hallmayer, profesor asociat în cadul Scolii
de Medicină de la Stanford din Palo Alto, California, au fost
studiate 192 de perechi de gemeni în care doar unul din fiecare
pereche suferea de autism.

Autorii au concluzionat că, în 58% din cazuri, apariţia
autismului s-a datorat factorilor de mediu, deşi genele au jucat şi
ele un rol important.

Aceste descoperiri sunt foarte importante, deoarece
creşterea incidenţei autismului nu se poate explica doar prin
moştenirea genetică. În ultimii 30 de ani, numărul de
copii cu autism a crescut de zece ori, de la 4 din 10.000 la 40 din
10.000.

Cercetătorii susţin că factorii de mediu care contribuie la
declanşarea autismului au cel mai mare impact în perioada
anterioară naşterii. În această etapă se dezvoltă cel mai mult
creierul şi este alcătuit din celule cu niveluri diferite de
maturitate, deci este mai sensibil la influenţa anumitor factori.
Max Wiznitzer, profesor asociat de neurologie pediatrică la Şcoala
de Medicină a Universităţii Case Western Reserve din Cleveland,
consideră că în perioada prenatală mediul este reprezentat de
uter.

Cu atât mai mult cu cât aceste descoperiri au iscat controvese,
cercetările vor continua pentru a se afla exact cauzele genetice şi
de mediu care contribuie la apariţia autismului şi dacă acestea
interacţionează sau nu.

Sursa:
ABC News